Print
Locuri şi personaje

In aceasta pagina voi pune, sper, descrierea mai amanuntita a unor locuri si peisaje din carte. O sa-l stresam pe autor pana cand ne va mai detalia putin minunanta lume a Voziei.

Si, evident, parerile VOASTRE despre diversele personaje.

 

INTREBARI SI RASPUNSURI (trimise de Baboi Alexe Costinel)

Citind cartea ca un copil, intrebarile ce s-au nascut pe marginea lecturii au fost, evident, tot copilaresti. Unele au fost pur si simplu zvacniri de emotie si fascinatie, altele s-au coagulat intr-o forma cat de cat coerenta. Dintre ele enumar cateva, urmand ca la o noua lectura a textului sa vin cu altele si sa fiu mai precis.

1. De ce Naluci, de ce Strigi? Strigile de unde vin, unde "s-au nascut", care-i tara lor de bastina? S-a observat ca nu erau doar simple animale ci percepeau anumite chestii cum ar fi faptul ca Dan poarta niste fluiere speciale la el.

Cred că despre Năluci am vorbit destul de mult în roman, arătând şi de unde vin şi de ce li se spune aşa. Dacă totuşi ceva a rămas neclar, întrebaţi-mă, dar cred că asemenea fiinţe păstrează totdeauna ceva ascuns.

Strigile... hm! Strigile erau un fel de bufniţe, mai mult albe, cu toate că aveau şi desene castanii şi maro-închis în penaj. Erau foarte mari, cele mai mari bufniţe, cuibărind în grote stâncoase ori în arbori foarte mari, în grupuri. Inteligenţa lor era deosebită, fapt pentru care erau şi temute şi vânate cu îndârjire de mulţi dintre vânători, mai ales că le vedeau ca nişte concurente de temut: Strigile se hrăneau cu iezi de căprioară sau ciută, cu iepuri, brebi şi alte vietăţi căutate şi de vânători. Aliate cu piticii, chiar ducându-i în spate pe solii piticilor, ele au luat parte la mai multe bătălii duse de aceştia, având mari pierderi. Între Strigi şi Năluci a fost întotdeauna o mare ură, mai ales din pricina frumuseţii Strigilor, pe care Nălucile n-o puteau îndura. Dar şi pentru că Strigile apărau Pădurea cea Mare de distrugile Nălucilor, dacă puteau şi... dacă aveau chef.

Bătălia cu Nălucile din Cei trei şi Pădurea cea Mare este penultima mare bătălie a Strigilor. Însă despre asta nu putem spune acum mai mult, ca să nu dăm pe faţă prea multe din cele care vin în Coline şi neguri.

2. Apropo de fluiere, chiar nu stiau Nalucile, demonul ce posedase calul lui Mitu si toate celelalte forte al intunericului ca acele fluiere erau niste falsuri

3. Nu stia staretul schitului, nu stia printul Roland natura adevarata a celor doua fluiere?

O întrebare fantastic de bună, dar la care nu pot răspunde acum... trebuie să aşteptăm apariţia părţii a doua a Drumului spre Vozia.

4. Cine era negustorul ce i-a inmanat lui Dan fluierele?

Iarăşi o întrebare bună. Se lămureşte ceva în capitolele II-III din Coline şi neguri. Dar mai pe larg abia la sfârşit, când se ajunge (cine ajunge) în Vozia. Oricum, putem să spunem că nu era un oarecare, deşi nu era nici atât de mare pe cât se credea sau se voia a fi. De aceea nici nu şi-a dat seama cui a dat fluierele, el crezând că astfel îl va distruge pe Surdu, singurul de care se temea atunci cu adevărat. Mai mult cred că nu-i bine să spun acum, ca să nu stric surpriza.

5. Chiar, ce negot se facea pe vremea aceea? Ce vindeau si ce cumparau oamenii? Si cum de indrazneau niste negustori care nu erau razboinici sa treaca pri Padurea cea Mare. Erau forturile o asigurare suficienta pentru ei?

Se vindeau şi se cumpărau:
- blănuri şi piei,
- lână de la felurite animale (diferite oi sau capre, boi lânoşi, cămile lânoase etc.; desigur, lâna era lucrată – şi colorată – după iscusinţa şi tradiţia locală, ceea ce făcea ca aceeaşi lână să dea uneori materiale foarte deosebite între ele)
- cânepă şi in şi ţesături făcute din ele
- valuri de tei, sfoară de curmei şi alte materiale „grosolane” însă de trebuinţă
- lemn (chiar şi lemnul obişnuit era pregătit de pildă în Derala astfel încât devenea mai tare ca piatra, taina acestei pregătiri nefiind ştiută în Câmpineni; de asemenea erau feluri de lemn rare, ca lemnul măzărat, de pildă, care se găseau rar şi erau foarte scumpe şi se duceau acolo unde erau cerute; mai erau şi lemnul de nuc, de cireş, de trandafir, de migdal etc., ultimele trei lipsind pe atunci din Derala şi fiind mult preţuite ş.a.m.d.)
- felurite lucruri făcute din lemn, de la cufere frumos sculptate sau pictate la obiecte de cult
- pietre preţioase, aur şi argint (despre astea nici nu mai e nevoie să spunem ceva, nu?)
- podoabe făcute la Ţarigrad, sau lucrate de Pitici, ori de Armaţi, ori de alte neamuri, cetăţi, meşteri
- arme şi armuri, de la cele de Dochia la cele de duzină
- miere de albine, ceară de albine, lăptişor de matcă, polen, căpăceală şi altele asemenea
- pergament
- hârtie (pe atunci foarte scumpă)
- cerneluri şi felurite vopsele (de la cele pentru pergament sau piele până la cele pentru lână, cânepă şi in)
- leacuri şi otrăvuri (de la feluriţi tămăduitori, vraci, moaşe, vrăjitori sau vrăjitoare)
- vase (oale, ulcele, cofe, ulcioare, ceaune etc.)

Şi multe altele!

6. Ce era de fapt Padurea de putea "cunoaste unele lucruri, pe care nici omul nu le stie despre sine"? De unde stia asa ceva? Era padurea reprezentata de copaci, de plante si alte asemenea sau natura misterioasa a ei era data de fiintele ce o populau? De la ele stia padura toate cele? Cum de avea padurea o stiinta a lucrurilor?

7. In carte se spune ca Padurea cea Mare imparte lumea in doua. Dar se pare ca Padurea insasi era o lume. Chiar, cat de mare era Padurea asta? Ce fiinte mai traiau in padure?
Aici avem o întrebare atât de bună încât nu putem să-i răspundem spre a nu strica rostul următoarelor cărţi. Dar felicitări pentru întrebare!

8. Cum se face ca toate aceste fiinte si locuri mitologice coexista cu elemente din istorie? Spre exemplu Dan stia "vorba latineasca, elina si slavona(!)" ( inseamna ca romanii existau, la fel si grecii si rusii, ma rog, strabuni de-ai lor?)
Am putea să spunem că aşa era lumea aceasta şi gata! De când are nevoie o lume de basm (ergo, fantasy) de asemenea lămuriri? Hm!

9. Cum de existau dacii dimpreuna cu urmasii lor? Chiar asa de viteji, de aprigi erau dacii de putea zvanta in bataie un copil de 10 ani un flacau de 20-22? Daca erau asa de fiorosi si de puternici cum de i-au batut romanii? In carte nu se specifica aceasta lupta a lor, impresia e ca nici nu s-ar fi dat insa se pomeneste de Tinutul dacilor si de Tinutul dacilor pirbegi.

Multe întrebări într-una singură. Să încercăm pas cu pas să răspundem!

Dacii au trăit împreună cu „urmaşii lor” secole de-a rândul. În descoperirile arheologice făcute în Peninsula Balcanică, Dacia, Panonia, Sciţia Mare şi Asia Mică se vede existenţa Latinilor, Dacilor (Tracilor) şi amestecului etnic daco-roman în acelaşi timp în secolele I-V d.Hr., pentru ca încet-încet să rămână numai ceea ce s-au numit mai târziu Români. Dar şi în lipsa unor asemenea documente noi tot am fi putut zugrăvi o asemenea lume, doar este o fantezie!

În bătălie Tracii era în general foarte de temut, iar Dacii erau mai puţin o ramură etnică sau lingvistică a Tracilor cât mai ales una religios-culturală. Distincţia era dată – între Traci şi Daci – mai ales de aplicaţia spre război. Această aplicaţie spre război ajungea la Daci la forme care astăzi ar fi uşor calificate drept patologice. Printre altele, unele ramuri ale Dacilor aveau o pregătire militară ce o depăşea până şi pe cea a Spartanilor, aceştia din urmă fiind inspiraţi de Licurg, un conducător grec de origine Dacică, direct legat de spiritualitatea Licantropilor. Sunt lucruri complicate, la care este foarte greu de răspuns pe scurt. Oricum, adevărul este că un copil dac de 10 ani ar fi snopit în bătaie orice „şmecher” din România de azi – cu toate că ne dăm urmaşi ai Dacilor din vorbe – şi i-a putut zdrobi şi pe nişte eroi ca Mitu, Surdul şi Dan pentru că aceştia nu l-au luat cu adevărat în serios, nu l-au tratat, de plidă, ca pe Năluci. Şi au plătit pentru asta, căci la Daci lupta era o religie, nu o joacă sau un antrenament. De la trei-patru ani, când primeau primul tăiş (custură, cuţit, pumnal, ce le dădea tatăl), copiii daci dormeau cu arma şi nu se despărţeau de ea niciodată. Asprimea extremă a Dacilor este menţionată de izvoarele antice ca ceva cunoscut de toată lumea.

Cum de i-au bătut Romanii pe Daci? Nu i-au bătut. Istoria simplificată este întotdeauna una falsificată. Dacii i-au bătut pe Daci.

Nu toţi negustorii nu erau războinici. Destui dintre ei ştiau să întindă arcul ori să mânuiască o suliţă sau o sabie. Dar nu în priceperea lor se încredeau ei, ci în a ostaşilor de pază plătiţi să-i însoţească pe Drumul Trecătorii.

10. Apropo de o regasire a anumitor locuri din carte pe harta Romaniei actuale sau mitologice: Culmea lui Coroi exista in realitate si, da, exista un schit in varful ei. Nu pot sa descriu exact caci am fost acum cativa ani buni. Cred ca de la Sihastria se face un drum lat pana la Sihla apoi undeva in partea dreapta a drumului se afla un podet mic dupa care urmeaza o cararuie ce urca spre schitul cu hramul Sf Ilie daca nu ma insel. Intrebare: cine a fost Coroi? A trecut cumva Sf Daniil pe-aici?

Să lăsăm aceste taine acolo unde le este locul: în Tărâmul dulce al veşnicelor întrebări.

11. De ce cartea se intituleaza "Drumul spre Vozia"? Vozia n-apare ca denumire in carte decat de vreo 2 sau 3 ori cel mult. Ce era Vozia, unde era? 12. De ce flacaii nostri cei trei au intrat in Padurea cea Mare? Cu ce scop? Aventura cu fluierele incepuse ceva mai tarziu, de-abia dupa ce padurea "i-a simtit". Aveau cumva sa-si implineasca destinele? S-a vazut ca Surdu era fiul unui om viteaz omorat de catre Ursi (o revenire mai detaliata la povestea tatalui lui Surdu n-ar strica), Mitu era fiu de erou. Dan cine era? Dan e cel mai misterios. Este el doar un taran din Sindrilita, fermecat de povestile ce se spuneau despre Padure? In carte scrie ca Dan le era superior amandurora in lupta desi Surdu avea o forta extraordinara iar Mitu...hmmm, era cam imprastiat dar nu lipsit de inteligenta. De unde avea Dan aceasta mostenire?

Iar foarte multe întrebări la un singur număr. Vozia... era Vozia. Sfârşitul şi începutul lumii, dincolo de care lumea se termină şi totuşi continuă. De aceea cei trei voiau să ajungă acolo.

12. Marele Litovoi, unul din cei mai mari voievozi ai Deralei, are vreo legatura cu Litovoi al nostru? Daca da, ce corespondenta are Derala in tinuturile mioritice? Din aceasta perspectiva, calatoria celor trei s-ar fi facut cumva din N-ul Moldovei spre Tara Romaneasca?

13. Se spune despre adapostul de pe marginea Vaii Crivei ca: "totul era mare aici, parca pt altfel de oameni" Este aceasta vreo legatura cu uriasii biblici? Daca da, cine au fost acesti uriasi, daca nu, la ce uriasi s-a gandit autorul. Am vrea o istorie si a acestui adapost.


La această întrebare răspunsurile vin în Cei trei şi sfârşitul unui drum, adică în volumul al III-lea (acum în lucru).

---

O parte din raspunsuri sunt in asteptare.